Activitatea literara desfasurata in Polonia
Inapoi la pagina Dosoftei
Activitatea literara desf??urat? īn Polonia
Mitropolitul Dosoftei si pu?inii c?lug?ri care īl īnso?eau au fost nevoi?i s? locuiasc? īn Stryi, de līng? ora?ul Jolkiew
(azi Nesterov, īn Ucraina). Avea grija duhovniceasc? a pu?inilor credincio?i romāni stabili?i īn lia. Pentru b?trīnul mitropolit au īnceput
zile grele, īmpreunate am?r?ciunile pribegiei. Din pricina nevoilor materiale īn care se zb?tea a fost nevoit sa cear? ajutor de la ?arii
Rusiei Ioan ?i Petru ?i de la patriarhul Ioachimhim. Atīt cei doi ?ari, cīt ?i patriarhul i-au trimis ajutoare b?ne?ti, ciuda poftirilor
lui Constantin Cantemir de a se reīntoarce īn ?ar?, Dosoftei a r?mas pentru tot restul vie?ii īn Polonia, departe de p?stori?ii s?i.
In aceast? via?a de am?r?ciune īi aduceau mīngīiere doar citirea c?r?ilor ?i alc?tuirea de lucr?ri proprii. Remarc?m, īn primul rīnd, vechile
sale preocup?ri poetice.
A realizat o nou? versiune a Poemului despre domnii Moldovei, īn care continua lista lor pīn? la Constantin Cantemir, care domnea atunci,
avīnd 79 de versuri īn plus. Aceast? nou? versiune este īnso?it? de o noti?? cu 26 de rīnduri (semnalat? pentru prima dat? īn 1975), de o
importan?? excep?ionala pentru istoriografia romāneasc?. Intre altele, era preocupat de originea romānilor, combatīnd cu vehemen?? pe
Simion Dasc?lul, care afirma c? romānii ar fi urma?ii "r?uf?c?torilor romani", sco?i din īnchisorile Romei ?i coloniza?i īn Dacia.
Explica temeinic continuitatea popula?iei daco-romane pe teritoriul p?r?sit de autorit??ile romane, subliniind leg?tura poporului romān
cu īntreaga "romanitate r?s?ritean?". Sīnt m?rturii pre?ioase pentru afirmarea unit??ii etnice ?i lingvistice a romānilor ?i a originii
lor latine.
Traduceri din literatura greac?
Vl?dica Dosoftei a f?cut ?i importante traduceri din literatura greac? īn romāne?te. Aceste traduceri s-au p?strat īntr-un manuscris
copiat īn anul 1732, la Foc?ani, de un Gavriil Diacul. Manuscrisul cuprinde t?lm?cirea renumitului Cronograf al lui Matei Cigalas,
urmat? de cīteva versuri la stema Moldovei ?i de alte care constituie introducerea dramei Eroi Ui. Aceasta din urm? a fost scris?
de poetul cretan Gheorghe Hortatzis la īnceputul secolului al XVII-lea ?i tip?rit? īn 1637 ?i 1676
Aceasta a fost prima oper? din dramaturgia universal? tradus? īn romāne?te.
Mitropolitul Dosoftei a īnceput acum ?i o traducere īn romāne?te din literatura patristic?. Este vorba de Expunerea credin?ei ortodoxe
(Dogmatica) a Sfīntului Ioan Damaschin, din care a tradus patru capitole din cartea īntīi.
Disputele teologice
Tot īn timpul exilului īn Polonia, Dosoftei s-a angajat ?i īn unele din disputele teologice existente atunci īn Biserica Ortodox? Rus?.
Aceast? Biseric? trecea prin mari frāmīntāri, provocate, pe de o parte, de cunoscuta reform? a patriarhului Nicon, iar pe de alta, de
anumite divergen?e īntre Biserica Rusiei (Moscova) ?i a Ucrainei (Kiev). Explica?ia acestora trebuie c?utata in faptul c? Ucraina f?cuse
parte cīteva secole din regatul polon, unindu-se ca. Rusia abia īn 1654, īn care timp īn Biserica ucrainean? au p?truns felurite influen?e
polono-cato-lice. īn disputele teologice dintre Moscova ?i Kiev a fost consultat ?i mitropolitul Dosoftei.
Astfel, la rug?mintea mitropolitului Varlaam Iasinski al Kievului ?i a patriarhului Ioachim al Moscovei, Dosoftei a tradus din grece?te īn
slavo-rus? mai multe lucr?ri dogmatice-polemice ale unor Sfin?i P?rin?i ?i scriitori biserice?ti, mai ales cu privire la prefacerea Sfintelor
Daruri. Din Sfīntul Ignatie Teoforul, episcopul Antiohiei, a tradus 12 scrisori (de īapt, bnntin ignatie este autorul a ?apte scrisori, restul
fiind neautentice, puse gre?it sub numele s-iu). A mai tradus ?i Constitu?iile Sfin?ilor Apostoli. De asemenea, lucrarea Sfīntului Gherman 1
patriarhul Constantinopolului (715-733), intitulat? Istorie bisericeciscā ?i privire mistic? (dup? edi?ia de la Vene?ia din 1639), care de
fapt era o tīlcuire a Sfinteiei Liluighii. Din Simion, arhiepiscopul Tesalo-nicului, a tradus lucrarea intitulat? Dialog īmpotriva ereziilor
?i despre credin?a noastr? (tip?rit? īn grece?te, la Ia?i, īn 1683). Un exemplar autograf a fost trimis la Kiev, iar o copie a fost trimis?
patriarhului Ioachim al Moscovei, cu rug?mintea de a se tip?ri acolo.
M?rg?ritare
Ultima traducere terminat? īn 1693 era o culegere de cuvīnt?ri ale Sfīn?ilor P?rin?i, dup? textul neogrec al unei colec?iei de cuvīnt?ri
patristice tip?rit? la Vene?ia (ed. I, 1675; ed. II, 1683).
Aceast? traducere a īnchinat-o ?i a trimis-o ?arilor Rusiei Petru ?i Ioan, cu rug?mintea de-a a fi tip?rit?. Cuprindea 40 de cuvīnt?ri,
dintre care 34 de cuvīnt?ri ale Sim?ului Ioan Gur? de Aur, dou? cuvīnt?ri ale Sfīntului Efrem Sirul despre suflet ?i cruce ?.a.
Mitropolitul pribeag a alc?tuit acum, tot īn slavo-rusa, o culegere de texe patristice ?i liturgice, intitulat? Despre prefacerea
Sfintelor Daruri. Sīnt redate aici multe citate din lucr?rile unor Sfin?i P?rin?i īn leg?tur? cu epicleza ?i cu prefacerea Sfintelor
Daruri la Sfīnta Liturghie, cu glose marginale datorate lui Dosoftei.
Observ?m c? majoritatea acestor lucr?ri sīnt traduceri din Sfin?ii P?rin?i, lucr?ri cu caracter dogmatic ?i liturgic, necesare atunci
pentru precizarea adev?ratei īnv???turi a Bisericii Ortodoxe. Toate traducerile amintite mai sus se p?streaz? - īn original ?i īn copii -
īn fosta bibliotec? sinodal? din Moscova ?i īn fosta bibliotec? a catedralei Sfīnta Sofia din Kiev. De?i sīnt traduse in slavo-rus?,
Dosoftei are un stil destul de clar, u?or de urm?rit, cu prea pu?ine gre?eli.
Inapoi la pagina Dosoftei
|
BluePink 