Inapoi la pagina Saguna
Concluzii
Corifeu si apostol al neamului sau, Mitropolitul ANDREI SAGUNA (1809 - 1873), prin tot ce a cutezat intru propovaduirea romanismului,
apararea credintei stramosesti ortodoxe si ridicarea culturala a romanilor, a fost, in egala masura, expresia timpului sau si pentru ca,
prin intreaga sa opera religioasa, politica si carturareasca a anticipat unirea si propasirea prin cultura si credinta a poporului roman,
a ramas contemporanul nostru.
Actualitatea ideilor sale este frapanta, vorbind despre istorie, filozofie nationala, religie sau societate constatam lesne ca, desi societatea
romaneasca s-a transformat o data cu prefacerile lumii europene, spiritul Sagunist a ramas vesnic printre noi.
"Tribun, lider politic si cap spiritual, si in toate exponent al poporului sau" - cum il caracterizeaza unul dintre marii sai urmasi in ale
pastoririi turmei ortodoxe din Transilvania, contemporan noua, Arhiepiscopul si Mitropolitul dr. Antonie Plamadeala, Andrei Saguna si-a fixat
drept idealuri ale luptei sale si intregii vieti: libertatea nationala si libertatea credintei ortodoxe, ambele inabusite atat in vremea sa
cat si in multe alte momente de restriste de atunci si pana in zilele noastre. (...)
Pe buna dreptate, Ion Slavici, afirma: "Saguna le-a venit ardelenilor ca
un trimis de la Dumnezeu si ardelenii au cunoscut ca s-a ivit un Mesia in mijlocul lor", pentru ca o data cu revenirea sa in tara si
alegerea in fruntea crestinatatii ortodoxe romane din Ardeal, Andrei Saguna a preluat de fapt carma natiunii sale din Imperiul Habsburgic
si a facut totul pentru ea ca parinte spiritual si conducator politic.
In Transilvania acelor ani indepartati, el a fost printre cei
dintai, daca nu chiar cel dintai, care s-a ridicat, cu glas raspicat si limpede, pentru dreptatea natiunii romane, supusa unor vexatiuni
si amenintari care, pana la urma, ca un blestem, tot s-au implinit: incorporarea fortata a provinciei romanesti la Ungaria, sub guvernul
de la Budapesta.
Cu atat mai stralucite devin, pentru generatiile de azi, staruintele si implinirile marelui nostru csrturar in toate sferele
activitatii sale, bisericesti, culturale, sociale, nationale, politice si istorice.
Credincios idealului "ca numai luminandu-ne profund, putem sa fim liberi",tulburatorul spirit Saguna a izbutit, printr-o tenacitate de neegalat
si o impresionanta diplomatie, sa trezeasca si sa sustina credinta ortodoxa in lupta pentru recunoasterea ei si pentru drepturile ei egale cu
religia unita greco-catolica, dar si cu tendintele hegemoniste ale ortodoxiei sarbesti, infiintand multe scoli confesionale, ca Seminarul din
Sibiu, reinviind Mitropolia Transilvaniei, elaborand apoi Statutul organic al Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria si Transilvania
(Statutul lui Saguna), infiintand o tipografie eparhiala la Sibiu si tiparind Biblia in limba romana si inca 35 de carti bisericesti.
S-a angajat in paralel la o impresionanta munca de renastere culturala.
A infiintat, astfel, primele gimnazii romanesti la Brasov si Brad,
scoli romanesti in cele mai indepartate unghere ale Transilvaniei, apoi ASTRA (Asociatiunea Transilvana pentru literatura romana si cultura
poporului roman),la care se adauga editarea "Telegrafului Roman" si infiintarea unor biblioteci de carte romaneasca, contribuind prin toate
acestea, printr-o munca epuizanta de zi cu zi, la emanciparea natiei sale de sub tirania imperiului austro-ungar.
Inapoi la pagina Saguna
|