Viata mitrololitului Veniamin Costache al Moldovei

Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine, timp de o jumatate de secol (1792-1842).
Mare carturar, ierarh plin de curaj, neobosit traducator de carti, ctitor de scoli si biserici, parinte sufletesc al Moldovei, ales slujitor al Bisericii lui Hristos, dascal, sfetnic si calugar devotat.
Mitropolitul Veniamin s-a nascut la 20 decembrie, 1768, in satul Rosiesti-Falciu, din parinti credinciosi de bun neam - Grigorie Costachi si Maria Cantacuzino. Din cei cinci frati, patru au imbratisat viata calugareasca.
Cel dintai, Matei, a fost mare postelnic. Al doilea frate, Constantin, s-a facut calugar, primind numele de Chesarie.
Al treilea copil, Vasile, a ajuns vestit mitropolit al Moldovei. Al patrulea, schimonahia Elisabeta, a fost stareta in Manastirea Agapia 32 de ani. Ultimul frate, Serban, a fost consilier al mitropolitului Veniamin, calugarindu-se cu numele de Sofronie.
De mic, copilul Vasile a fost dat sa invete carte la scoala generala de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic la Episcopia Husilor.
Dupa un an, in 1784, este calugarit cu numele de Veniamin. In anul 1788 este hirotonit diacon si luat ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Iasi.
Dupa inca un an este facut preot si numit eclesiarh mare.
Avea numai 20 de ani.
In acelasi an, 1789, este numit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Iasi.
In anul 1793, arhimandritul Veniamin este ales si hirotonit episcop la Husi de parintele sau duhovnicesc, mitropolitul Iacob Stamati.
Desi avea numai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei, totusi de la inceput s-a dovedit un bun carturar si un adevarat pastor al turmei lui Hristos.
In noiembrie, 1794, este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormantarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt.
La 1 iunie, 1796, dupa patru ani de pastorie la Husi, tanarul vladica Veniamin trece ca episcop la Roman, unde pastoreste inca sapte ani.
Aici fondeaza un spital, o farmacie si plateste din fondurile episcopiei un doctor pentru bolnavi. Totodata, face deosebita ordine in randul clerului bisericesc.
La 10 martie, 1803, mitropolitul Iacob Stamati, venerabilul sau parinte duhovnicesc, se muta la cele vesnice. Dupa cateva zile, episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei. Multe si grele au fost necazurile abatute asupra marelui mitropolit,dar mult mai numeroase si vrednice de pomenit au fost realizarile sale, atat pe taram duhovnicesc si eclesiastic, cat si pe taram cultural, social si patriotic.
In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de la Manastirea Socola, primul seminar de preoti din tara noastra. Tot atunci trimite doi fii de preot, Petru si Gheorghe Asachi, la studii peste hotare; organizeaza numeroase manastiri si schituri din eparhie; sustine zidirea din nou a zeci de biserici la orase si sate; da noi asezaminte pentru marile Manastiri: Neamt, Secu, Agapia si Varatec; hirotoneste in eparhie numai preoti cu seminar si statorniceste sa se faca botezul copiilor prin scufundare, iar nu prin turnare, cum gresit se facea pana atunci in unele parti. In anul 1833, incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Iasi. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei si a mai multor scoli publice cu predarea in limba romana. Face numeroase vizite canonice la biserici, manastiri, scoli si mai ales la seminar.
Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator si tiparitor a numeroase carti patristice si de ritual.
In aceasta privinta ramane fara egal in istoria Bisericii moldovene. Cele doua tipografii, intemeiate de el la Manastirea Neamt si Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, cu greu reusesc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de carti originale si traduceri din limbile greaca si slavona, facute de el si de "dascalii" de la Neamtu.
Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei si Sucevei, mitropolitul Veniamin a scris sapte lucrari originale si a tradus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica, morala, liturgica, aghiografica si istorica.
Intre anii 1808-1812, mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt, unde traduce si tipareste Vietile Sfintilor.
Apoi se reintoar- ce iarasi la pastoritii sai. In anul 1821, din cauza rascoalei eteriste, traieste un timp la Colincauti, peste Prut.
Iar in ianuarie, 1842, dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasca, se retrage definitiv la Manastirea Slatina, unde isi continua viata de rugaciune si vasta activitate de traducator, pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios.
La 18 decembrie, 1846, mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani si este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina.
Dupa inca patruzeci de ani, la 30 decembrie, 1886, osemintele marelui ierarh s-au stramutat la Iasi si s-au asezat in catedrala ctitorita de el si terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. Fapte si cuvinte de invatatura Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii si a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa. In acest scop, da o Carte Pastorala catre preoti, compusa din opt puncte, prin care cere deplina dragoste fata de Hristos, sarguinta pentru cele bisericesti si multa grija pentru mantuirea credinciosilor.
Ajungand mitropolit la Iasi (1803), prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova.
Astfel, in acelasi an, a fondat primul seminar din tara, in chiliile Manastirii Socola din marginea orasului, seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati, dascali si ierarhi alesi.
Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze si alte scoli in orasele Moldovei, precum si tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romana.
Cele mai importante scoli infiintate din indemnul si cu ajutorul lui au fost: - Seminarul de la Manastirea Socola, in anul 1803; - Scoala de cantari bisericesti de la Iasi, in anul 1805; - Scoala pentru maici din Manastirea Agapia, in 1805; - Scoala incepatoare, scoala normala si gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, in anul 1828; - Academia Mihaileana din Iasi, in anul 1834; - Scoala publica pentru fetele orasenilor din Iasi, in 1834; - Scoli publice in toate orasele din Moldova, dupa 1834; - Prima scoala de arte si meserii din Moldova, in anul 1841. In lunga sa pastorie, mitropolitul Veniamin ctitoreste din nou si sfinteste zeci de biserici manastiresti si numeroase biserici parohiale la sate si orase.
Dintre bisericile manastiresti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec, biserica Manastirii Sihastria, biserica Manastirii Vorona, Manastirea Horaita, Schitul Durau, Rarau si altele.
Insa, cea mai mare ctitorie a sa, pe langa cele amintite, a fost Catedrala mitropolitana din Iasi, fondata in 1833, dar ramasa neterminata in timpul vietii sale.
Pentru intarirea disciplinei in manastiri, mitropolitul Veniamin a dat noi asezaminte manastiresti, a randuit stareti din cei mai duhovnicesti, a adus la scolile infiintate de el dascali buni si a marit cele doua tipografii de la Iasi si Manastirea Neamt.
In aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul si luminarea poporului, pana la mutarea din viata a mitropolitului, peste o suta treizeci de titluri de carti bisericesti si de invatatura duhovniceasca. Prefetele acestor carti sunt adevarate epistole ziditoare de suflet.